Emoţie şi valuri şi muzică şi soare şi plajă

Dacă vrei să citeşti asta, PLAY întâi pe melodie :)


Imnul Liberty Parade 2009
Asculta mai multe audio Blog

Pentru că se poartă vara şi toată lumea e plecată (mai mult sau mai puţin, de-adevăratelea sau doar cu mintea) la mare, şi pentru că m-am îndrăgostit de imnul Liberty Parade, o să zic şi de ce. Ce-mi inspiră mie melodia asta de nu mă mai satur să o ascult cu ochii închişi şi cu urechile ciulite, doar-doar oi auzi şi eu valuri izbindu-mă peste picioare stând aşa cu ochii închişi.

Îmi imaginez un asfinţit portocaliu în partea stângă şi în partea dreaptă a plajei, roşu intens la mijloc, un soare care nu se grăbeşte să se scufunde în mare pe partea cealaltă a ei şi sunete de pescăruşi departe departe, cât să-mi amintească de mare şi când sînt cu ochii închişi. Un nisip zgrunţuros sub tălpi aici, moale mai încolo, fin de tot să-mi mângâie degetele mici când desenez fără talent în el uitându-mă la soarele care refuză să se scurgă încă, agonizând alături de câteva vapoare luminate puternic şi mai departe de capătul mării. Nici nu ştiu dacă sînt vapoare, dar aşa mă gândesc, că prea se văd frumos. Uite lângă mine o porţiune de nisip ud, aici a ajuns marea şi a intrat fără să ceară voie, a căşunat pe partea mea de plajă şi a vrut să mă mângâie umed pe aceleaşi degete mici care mai devreme desenau în nisip. Mă înţeapă scoici pisate de alte tălpi nerăbdătoare să simtă vibraţia mării care se agită de fiecare dată când o întâlnesc aşa dezbrăcată, încercând să mă ispitească să o iau în braţe necondiţionat. E multă lume mai încolo, aud melodia asta atât de în mine şi atât de mult aş vrea să dansez. Dacă închid ochii şi doar ascult, îmi vine să râd şi să ţip, ştiind că respir fiecare bucată de fericire care există pe porţiunea mea de nisip umed, în scoicile fărâmate de sub picioarele mele şi pe vapoarele care străpung continuitatea mării atât de hotărât şi sălbatic. Vreau să râd din suflet, să mă cutremur râzând, pentru că am un nod în gât şi un gol în stomac care îmi dă atâta adrenalină că nu am unde s-o descarc pe toată. Vreau să râd şi să plâng mult de tot, mult mult, e atât de tristă încât mă face să râd plângând şi să visez şi să vreau să mă cufund cu totul în mare, să simt că-mi aparţine toată. De unde o senzaţie atât de complicată, o să invit pescăruşii la dans, să râdem tare şi să închidem ochii să auzim muzica direct în noi. Îmi trebuie un timp fără sfârşit să mă bucur enorm de un simplu moment care vibrează pe o singură melodie, lângă un singur soare, peste toată lumea. Unde-mi sînt pescăruşii? Le zic să vină toţi la petrecerea sufletului meu, care n-a mai râs de mult euforic şi cu emoţie.

Tu ce simţi când auzi melodia asta?

A kind of leapsa

1) Luaţi cartea cea mai la îndemână, deschideţi la pagina 18 şi scrieţi aici al 4-lea rând:
...dupa toata bunatatea pe care mi-ati aratat-o...
(Arta de a nu scrie un roman, Jerome K. Jerome)

2) Fără să verificaţi, cât e ora?
21:30

3) Verificaţi:
21:37

4) Cum sunteţi îmbrăcat?
Pijama mov cu stele si spirale

5) Înainte de a răspunde la acest chestionar, la ce vă uitaţi?
Ceremonia-priveghi pentru Michael Jackson

6) Ce zgomot auziţi în afara celui al calculatorului?
O femeie care vorbeste despre Michael.

7) Când aţi ieşit ultima dată şi ce aţi făcut cu ocazia respectivă?
Azi, am cautat de munca :))

8) Aţi visat ieri noapte?
Cred ca da.

9) Când aţi râs ultima dată?
Acum cel mult o ora.

10) Ce aveţi pe pereţii încăperii unde sunteţi?
Nici macar un tablou, doar culoare.

11) Dacă aţi deveni multimilionar peste noapte, care ar fi primul lucru pe care l-aţi cumpăra?
Oh, o casa.

12) Care este ultimul film pe care l-aţi văzut?
Carolina (duminica)

13) Aţi văzut ceva neobişnuit azi?
Cred ca nu.

14) Ce părere aveţi despre acest chestionar?
Nu inteleg unde duce.

15) Spuneţi-ne ceva ce nu ştim încă.
Plang.

16) Care ar fi prenumele copilului dvs. dacă ar fi vorba de o fetiţă?
Luiza

17) Care ar fi prenumele copilului dvs. dacă ar fi vorba de un băiat?
Dan

18) V-aţi gândit deja să locuiţi în străinătate?
Niciodata.

19) Ce aţi dori ca Dumnezeu să vă spună când intraţi pe Porţile Raiului?
Acum esti acasa.

20) Dacă aţi putea schimba ceva în lume în afară de politică, ce aţi schimba?
Nu in lume..in Romania. As da voie femeilor sa aiba mai multi barbati :))

21) Vă place să dansaţi?
Cateodata.

22) Care sunt cele 4 persoane care ar trebui să preia acest chestionar?
CatalinZ, maximum, Mr-BiG, journal a deux.

PS> N-a dus nicaieri ?:))

Am soare-n par

Bun. Ce ma inspira este poza de la avatarul meu din seara asta :))
Stii cum sta treaba cu soarele de vara? E fierbinte si te frige o zi intreaga, iti usuca pielea si tot ce mai ai pe sub piele, te pune la frigarui si te slabeste *chiar si la propriu*.
Dar e o smecherie la mijloc. E un fel de complot. Adica ceea ce-ti trebuie este un pic de noroc si de inspiratie ca sa iesi vara pe seara afara, pe la amiaza asa si sa descoperi ca soarele cel crunt si fioros se transforma brusc, timp de maxim 20 de minute, intr-o prajitura sclipitoare, dulce si aducatoare de surplus de serotonina. Zau. Daca nimeresti alea 20 de minute intr-un loc ferit, sa zicem intre copaci sau pe pajisti intinse (in niciun caz intre cladiri, ca alea pastreaza caldura), atunci sa fii sigur ca, desi pare putin timp pentru ca starea ta de spirit irascibila de la atata arsita sa se transforme, e foarte posibil sa razi mai mult, sa fii mai detasat sau sa simti ca esti mai vioi dupa ce te infrupti din prajiturica gustoasa de pe cer. Cel mai mult conteaza sa nu fii singur cand te pui la masa si sa te gandesti ca nu poti sa pierzi pentru nimic in lume momentul magic in care lumea e a ta si soarele te manjeste cu crema calduta pe obraji. Si daca inca nu esti convins ca merita sa incerci sa descoperi cele 20 de minute fermecate de dupa-masa, gandeste-te ca vara e scurta si, cu cat pierzi mai multe ocazii de a fi rasfatat de zeul Ra[:))], cu atat mai aproape va fi sfarsitul sezonului in care soarele e atotstapanitor.

Uite acum poza care m-a inspirat.

Fără titlu

Dacă te cunosc, ştii cu siguranţă că îmi pasă de tine şi că ţin să nu păţeşti nimic rău vreodată, că îmi doresc să ai parte doar de fericire şi să strălucească întotdeauna soarele deasupra ta. Să nu cunoşti necazuri sau supărări, să nu ştii ce înseamnă răutate înspre tine şi să ai în fiecare nouă zi un zâmbet mai larg pe buze decât în ziua precedentă. Dacă ai simţit vreodată că în sufletul meu ai un loc special şi că aş face pentru tine tot ce mi-ar sta în puteri ca să nu te simţi singur sau trist, atunci să ştii că asta nu e nici pe jumătate din ce pot să-ţi ofer ca sentiment. Să ţii minte că întotdeauna voi trimite un gând spre tine ca să mă simţi şi să simţi starea mea de spirit, pe care deseori ţi-o fur fără să vreau măcar. Dacă atunci când vei citi rândurile astea scrise pentru tine, imaginea mea îţi va apărea în ochi şi mă vei auzi citindu-ţi, să nu te îndoieşti că meriţi cel mai bun loc în inima mea, că mă gândesc ce faci şi că m-aş resemna vreodată să trăiesc fără vorba ta bună şi fără visele în care apari şi tu lângă mine. Dacă m-ai înţeles de cele mai multe ori când ţi-am spus un lucru care mă apăsa sau nu şi dacă ţii minte toate dăţile când te-am/m-ai alin(t)at, voi fi sigură că mi-am ales prietenii mai bine decât o puteam face în mod programat. Dacă ai nevoie de ajutor, strigă-mă şi o să fiu lângă tine în următoarea clipă.

Postul ăsta este doar pentru acele puţine persoane din viaţa mea la care ţin cu adevărat.

Eu zic aşa: dragoste la prima vedere.
Deşi nu-mi place ideea asta, ţin cu ea dacă apare. Nu-mi place pentru că a love are nevoie de tiiiiiiimp ca să fie love, şi nu dacă văd acuma o persoană şi-mi place sub aspect fizic înseamnă că e jumatea mea. Nici că poţi să simţi "ceva" care te face să crezi că ţi-ai găsit prinţul nu cred. Dragostea la prima vedere e ceva fictiv, e de filme numai. Că doar minţile idealiste pot gândi că există aşa ceva. The love at first sight este, după gândirea mea modestă, cel mai superficial mod de a te îndrăgosti, care nu presupune timp şi nici efort. E un fel de himeră care apare în lipsa poftei de a tot evalua pe o perioadă de timp calităţi şi defecte ale unor "posibili/potenţiali". E ca şi cum mi-ar fi foame, şi, ca să nu mai aştept până se face musacaua, îmi prăjesc doi cartofi. Numai aşa, că nu am chef să aştept după musaca. Păi dacă mă hotărăsc să iubesc, de ce să mă duc cu capul înainte, să-mi provoc iluzii şi proaste impresii cum că aş putea să mă îndrăgostesc pe stradă de oricine şi că şi persoana aia trăieşte aceleaşi lucruri ca şi mine?

Mda, poate sînt adepta relaţiilor clădite pe piloni stabili cu efort şi implicare, dar asta nu mă împiedică să declar că filmuleţul ăsta e cea mai frumoasă reprezentare a poveştii de dragoste (fără happy-end totuşi).

Răbdare! şi SFAT: NU face altceva în timp ce te uiţi, nu vei vedea lucrurile care contează.
(thanks Pietri)

Reclama

De fiecare data cand citesc post nou aici, imi vine sa comentez fara rost, sa scriu mult si la fel, adica mereu aceleasi lucruri. Am o admiratie presupus de-o mie de ori mai mare pentru baietii care au bloguri decat pentru fete. Pentru baietii care abereaza in asa hal de frumos de-ti vine sa urli de fericire cand citesti si sa faci orice ca sa te poti debarasa de un gand apasator care iti invadeaza mintea citind. Un gand care nici macar nu exista in mod concret, nici nu stii ce forma are, stii doar ca e acolo si ca ar vrea sa fie spus in orice fel, dar nu esti capabil sa-l definesti sau sa-l descrii. E ca si cand simti ca vrei sa vorbesti de toate si nu-ti iese nimic. Asa si cu mine si cu blogurile baietilor care scriu frumos. (imi place parfumul tau :))

Cătălin mi-a spus că nu-i mai place cum scriu. Mi-a spus că nu mai sînt concretă şi eu am concluzionat că am început să aberez. Nu ştiu să mai scriu despre lucruri reale şi despre păţanii, ci despre un fel de dorinţe mascate de cuvinte pompos şi nereuşit alăturate. Dacă mintea mea o ia pe arătură câteodată, înseamnă că ori sînt supărată, ori a venit iar sesiunea :))

Can't touch this!
Te rog să mă laşi să-ţi mărturisesc cum e viaţa mea. Gândeşte-te că pământul e plin de nori. Şi că pe fiecare nor se aşează în fiecare secundă un om. Fiecare om de pe fiecare nor ţine în mână câte o floare. Iar fiecare floare din mâna fiecărui om de pe fiecare nor este diferită. Toate florile pe care le vezi acum sînt pentru mine. Şi mai colorate şi mai şterse şi mai mari şi mai mici şi mai neînflorite şi mai trecute. Iar eu le primesc pe toate cu acelaşi suflet şi mă gândesc la fiecare ca la persoana care mi-o dă. Ca legendă, o să zic că: pământul plin de nori reprezintă cercul meu de cunoştinţe, oamenii sînt cunoştinţele, iar florile sînt sentimentele pe care le împărtăşesc cu fiecare om din viaţa mea, mereu diferite.
Aş putea să-mi deschid florărie, dar florile mele nu suportă să fie tratate diferit şi să le pun preţuri inegale.

2.(doi)
Te rog să mă laşi să-ţi mărturisesc cum mă simt. Gândeşte-te că mâine poţi să fii altcineva. Că poţi să vezi ce vede altcineva şi să gândeşti altfel decât o faci de obicei. Ai vrea să spui toate lucrurile pe care nu le-ai pronunţat toată viaţa şi să simţi prezenţa persoanelor pe care ţi le-ai fi dorit aproape, dar pe care nu le-ai avut niciodată. Ai vrea să fii în stare să faci multe lucruri despre care mereu ai crezut că nu ţi se potrivesc. Şi să ai răbdare să te schimbi. Legendă: eu sînt tu.

Breathe for me, please.
Te rog să mă laşi să-ţi mărturisesc cum iubesc. Gândeşte-te că îl ai în faţă pe dumnezeu. Dumnezeu ar vrea să te poată vedea exact aşa cum eşti tu, fără feţe de schimb şi fără duble sau triple personalităţi. Tu nu îi dai ocazia lui dumnezeu să îşi dorească să te trimită mai aproape de raiul care ţi se cuvine. Pentru că îţi place să fii rece şi cald şi bun şi rău şi frumos şi urât şi sincer şi mincinos. Eu sînt tot în faţa lui dumnezeu, dar nu te văd. Dumnezeu mă vede şi pe mine cum te vede pe tine. Cu tot cu defecte. Ce nu ştii tu e că dumnezeu crede că ni se potriveşte acelaşi rai chiar dacă nu ne poate aduce acolo. Mie-mi plac defectele, chiar dacă lui dumnezeu nu-i plac. Dar lui îi place de mine, deci îi plac şi defectele pe care eu le iubesc. Legendă: tu eşti tu şi eu sînt eu. Dumnezeu e felul în care iubesc.

Te rog să mă laşi să-mi trag sufletul. Pentru că plouă, pentru că mi-e dor, pentru că trebuie şi pentru că eşti cel mai bun confident.