"Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere"
Să-ţi ţip în urechi, să-ţi zbier două cuvinte şi să te las să pleci. Să nu te prind de mână şi să nu-mi pese. Să-ţi întorc spatele şi să nu te-aştept înapoi. Să te simt tremurând, să mă urmăreşti cu coada ochiului şi să nu ştii ce să spui. Să te duci şi să nu te mai întorci. M-am dus azi în gară şi-am urmărit oameni grăbiţi. Mă uitam la ei şi nu-mi venea să cred. Încercam să-mi revin. N-am reuşit. Dar am reuşit mai târziu. Cu ajutorul oamenilor din gară. M-am liniştit. Trebuia. Simt răcoare în vene şi nu mi-e rău. Am mâinile calde şi fruntea uscată. Am inima "bucăţi, bucăţele" (by MaximumJohn) şi-o s-o refac ca pe un puzzle. Trebuie. Să nu aştepţi, să nu-ţi fie dor, să nu uiţi şi să trăieşti la fel. "Şi metrourile au plecat aproape în acelaşi timp şi niciunul n-a ştiut care a plecat primul." O să găsesc şi sursa..promit.
Acuma lasă-mă să dorm.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
">
Eu ți-aș șopti cel mai cald și cât e omenesc posibil de sincer "te iubesc", și să știi că am facut-o și o voi face pentru totdeauna mai mult decât oricine vei mai întâlni în viața ta, simt asta. Abia când îmi vei demonstra că nu e așa mă voi liniști sufletește, până atunci o să trec prin fiecare zi la fel cum am trecut și azi. Buimac, simțind că nu-mi găsesc locul nici la facultate, nici la serviciu, nici pe drum, nici acasă.... nu am ce căuta pe pământ așa. Azi era să dea și o mașină peste mine, dar parcă îngerul meu păzitor a oprit-o la 1m de mine, închisesem ochii deja și mă gândeam să profit de timpul până mă lovea să mă mai gândesc o ultimă oară la tine. Îți promit că o să încerc să am mai multă grijă de mine. Îmi pare rău că nu pot să te mint și să îți spun că mi-e bine, că sunt ok, că nu mă simt rău, că mi-am revenit, că nu mi-e dor de tine, că nu îți simt lipsa, că nu te vreau înapoi, că n-aș veni acum în clipa asta la ușa ta dacă m-ai primi înapoi. Mi-aș smulge inima și ti-aș da-o să o ții lângă tine ca să-i fie bine, eu nu am nevoie de ea, eu am nevoie de tine. Te-ai contopit cu viața mea atât de mult că nu-mi dau seama cât de importantă ești decât atunci când nu te mai am. Inima mea nu e bucățele încă, dar se macină pe zi ce trece, puțin câte puțin, până ce nu mai rămâne nimic, iar după aceea începe declinul, și tot așa până când voi fi uitat de tot, doar o filă din povestea vieții, un nume în gândul tău care n-o să mai însemne nimic.
RăspundețiȘtergereNu mă uita, te roagă toată ființa mea. Te las să dormi, sper, liniștită.
Somn ușor, vise plăcute, îngerii să te sărute și să aiba grijă de tine, să știu că ești bine.
Te iubesc și voi fi mereu lângă tine dacă mă vei ruga